Alegeri directe – metoda de vot

Cea mai întâlnită metodă de vot la alegerile directe este majoritatea simplă. Candidatul cu cele mai multe voturi câștigă. Este atât de simplu, încât și un copil de zece ani poate înțelege cum funcționează. Această metodă este folosită în Anglia, Germania, Australia și Noua Zeelandă.

Ballot

Franța folosește un sistem în două tururi, în care primii doi candidați din primul tur merg mai departe în turul al doilea al alegerilor. În toate aceste exemple, nu este dificil pentru partidele politice locale și candidații independenți să ajungă pe buletinul de vot.

Vreme de decenii, au fost aduse critici acestei metode simple de vot în legătură cu faptul că cele mai multe parlamente aveau reprezentanți din doar două partide politice. În 1948, Germania a adoptat o metodă de vot inovatoare numită „reprezentare proporțională”, prin care fiecare cetățean avea DOUĂ voturi – unul pentru un reprezentant direct și unul pentru un partid politic.

300px-Bundestagswahl2005_stimmzettel_small

Sistemul nemțesc a atras atenția asupra lui pentru prima dată în 1983, când Partidul Verde a câștigat 5,6% dintre voturile pentru partide datorită susținerii față de închiderea centralelor nucleare. Partidul Verde nu a câștigat niciun loc direct într-un colegiu electoral până în 2002. Metoda de vot proporțională le-a dat ocazia cetățenilor germani să își facă auzită vocea – toate centralele nucleare vor fi închise până în 2020.

Eine Parteifahne der Gruenen und Fahnen mit der Aufschrift "Atomkraft? Nein Danke" wehen am Dienstag (31.05.11) auf dem Elbdeich vor dem Atomkraftwerk Brokdorf waehrend einer auf dem Deich abgehaltenen Fraktionssitzung der Gruenen im schleswig-holsteinischen Landtag. Die Landtagsfraktion traf sich zu einer Openair-Sitzung am AKW Brokdorf. Foto: Stefan Simonsen/dapd

Mulți nemți spun că le place sistemul cu două voturi pentru că le dă posibilitatea să voteze pentru persoana cea mai avizată pentru postul de reprezentant al lor, dar și să își folosească votul pentru partide pentru a aborda probleme naționale care sunt importante pentru ei.

În 1996, Noua Zeelandă a adoptat sistemul reprezentării proporționale german. Iată cu funcționează:

Ani de zile, Noua Zeelandă a fost condusă de două partide politice puternice. În 1986, presiunea publică a forțat guvernul să înființeze o comisie formată din cinci persoane care să analizeze metodele de votare. Cei cinci membri erau judecători de drept constituțional respectabili și nu aveau legături cu niciun partid politic.

35679-atl

Povestea care spune modul în care comisia a reușit să pună voința cetățenilor mai presus de interesele șefilor partidelor politice poate fi găsită la http://www.nzhistory.net.nz/politics/fpp-to-mmp

Prima acțiune a comisiei a fost să stabilească aceste principii esențiale pentru un sistem de votare eficient:

Numărul de membri ai Parlamentului trebuie să reflecte diviziunile societății.

Reprezentare eficientă a comunităților locale.

Sistemul de vot trebuie să fie ușor de înțeles.

Puterea de a face/desface guverne trebuie să fie în mâinile celor care votează.

Parlamentul trebuie să nu fie sub controlul Guvernului.

Partidele politice trebuie să formuleze politici bine închegate.

Comisia Parlamentară din România înființată după victoria lui Iohannis a fost un eșec. Nu a fost independentă de partidele politice și nu s-a ghidat după niciun principiu. Rezultatul a fost o palmă dată peste fața societății civile din România și victoria comunismului din era trecută, când șefii de partid foloseau votul pe liste pentru a conduce ca niște dictatori peste orașe, județe sau întreaga țară.

Ce minunat ar fi dacă România ar deveni prima țară din Europa de Est cu o metodă de vot care să pună alegerile în mâinile cetățenilor, iar partidele politice s-ar întrece să găsească idei sănătoase pentru îmbunătățirea școlilor, eliminarea birocrației și protejarea mediului. A fi român ar fi cu totul altfel.

Acum este momentul potrivit.